Cuvintele . . .
Cuvintele ne mutilează sau ne mângâie sufletul. Apoi le purtăm. Ca pe o povară sau ca pe o binecuvântare.
Eduard Dorneanu
Primăvara și visele noastre
Între Primăvară și visele noastre stă Februarie. Un zid format din zile, ore și secunde înghețate . . .
Eduard Dorneanu
Mălini – 31 Ianuarie
Mălini-28 Ianuarie/2020
Scot apă de la fântâna cu roată de lemn. O greutate mare s-a agățat de căldare. Învârt roata încet și simt puterea poverii venită din adâncul fântânii.
-Ce crezi că e?, întreabă îngerul de pază. S-a agățat de urechile căldării. E ciudat că încă nu s-a desprins de ea.
-Nu știu, frate înger, răspund vesel. Poate că e o boandă albă din aceea cum purtau cândva bătrânii. Sau poate că e o cioată din Pomul Vieții. Oricum, e ceva bun.
-Da, cred că ai dreptate. Să nu îți fie frică.
-Nu, nu mă tem.
A ajuns căldarea plină de apă până aproape de butucul fântânii. Agățată de ea este o găleată veche, ruginită. O scot încet și o așez lângă fântână. Și ea este plină cu apă deși e turtită și învechită de rugină.
-Nu o să te arunc, rostesc încet. O să te las să te odihnești în livadă, lângă gardul de sârmă. O să auzi primul strigăt al Primăverii și o să vezi cum se întorc în Bucovina, stolurile de berze.
-Da, să nu o arunci, spune îngerul de pază.
Îngerul ia în căușul palmelor apă scoasă de căldarea ruginită. Se spală pe față, apoi îmi șterge fruntea cu apa limpede. Zâmbim. Aici, la Mălini, apele fântânilor vindecă rănile și aduc bucurii pe care oamenii din altă parte nu le trăiesc în scurta lor viață. Aici, e Paradisul. La Mălini, cel mai frumos loc din Univers. . .
Eduard Dorneanu
Mălini-28 Ianuarie/2020
La Mălini
Raze de soare, o pisică neagră care se joacă pe coama cerdacului, Vântul de Miazănoapte și zâmbetul mamei. Toate astea sunt aici, la Mălini. În cel mai frumos loc din Univers. . .
Mălini- 19 Ianuarie
O jumătate de turtă coaptă pe plită, compot de vișine și o cană de ciocolată caldă. Noaptea de Ianuarie este cu adevărat faină . Recitesc poemele din Sacra Erotica. După citirea fiecărui poem, închid ochii și îmi ascult bătăile inimii. Liniștea și tumultul cald al vulcanului meu se unesc și nasc vise, speranțe, dorințe. Beau din ciocolata caldă, apoi citesc cu voce tare un vers : ,,tinereţea noastră a rămas blocată într-o dacie vişinie”. Ascult din nou bătăile inimii mele. Ascult.
Eduard Dorneanu
Mălini- 19 Ianuarie
