Malini

Mălini-17 Mai/2019

Primăvara a ridicat iarba de pe haturi și a îmbrăcat frații pomi în verde tânăr. Așez pe coama cerdacului o frunză de vișin, una de mălin, una de cireș și una de măr. Închid ochii și rostesc o rugăciune simplă, copilărească. Deschid ochii și nu mai văd cele patru frunze.
-Nu mai sunt aici, frate om, spune Îngerul de Pază.
-Știu, frate Înger, răspund încet, emoționat.
-Au ajuns în cerdacul altor oameni, din alte timpuri, aflați la un cer de tine. Și de acolo vor pleca mai departe, până când vor ajunge în fața Celui Veșnic Viu, iar Domnul va îndeplini o dorință celui mai smerit dintre toți și va scrie cu litere de Lumină, Cuvântul adorat de o inimă curată. Care Cuvânt să fie frate om? Cui să dăruiască Domnul , Lumină și nemurire?
-Mălini.
-Așa, vrei tu?
-Doar, așa.
Îngerul de Pază îmi pune mâinile pe ochi, apoi întreabă încet:
-Vezi?, Frate Om.
-Văd, spun uimit și vesel.
Cerul s-a împodobit cu un nou Cuvânt de Lumină. Un Cuvânt cum numai sufletul de bucovinean poate iubi. Mălini . . .

Eduard Dorneanu
Mălini-17 Mai/2019

Întrebări, răspunsuri . . .

De la o vreme, am răspuns la orice întrebare. Desigur, unele dintre răspunsuri sunt total greșite, dar pot răspunde chiar și la cele mai grele întrebări. Dacă aceste răspunsuri trebuie cunoscute de toată lumea? Nu, cu siguranță, nu. În jurul nostru, oamenii aleg un anumit confort psihic. Nu au nevoie de adevăr ci de iluzie. Răspunsurile mele nu au nevoie de încă o întrebare , nici de masa de disecție cărată în spate de păpușarii Lumii Noi. Și atunci? La ce folosesc răspunsurile, greșite sau nu? Sunt de folos, prieteni, vă spun eu. Cel care poate răspunde unei întrebări, fără a adăuga răspunsului o altă întrebare este un învingător. Chiar dacă răspunsul lui este unul greșit.  . .

 

Eduard Dorneanu

Mălini-5 Mai/2019

Mălini-25 Aprilie/2019

Am terminat de pus în pământ, sămânța de popușoi alb. La un sfert de oră, după ce am terminat munca, a fost ,,ploaie cu soare”. E semn de Bucurie și Lumină. E semn că Domnul iubește satul meu drag, Mălini. Și Bucovina . . .

Eduard Dorneanu

Mălini-25 Aprilie/2019

Mălini-16 Aprilie/2019

E frig. Vântul mângâie zambile brumate și ape neliniștite. Curând, va înflori Ingrid, micul mălin. Apoi, vișinii. Și cei care au deja nume, dar și cei care așteaptă primele flori și prima chemare pe numele de Frate.
Vântul de Miazănoapte nu poate schimba zilele de Primăvară în urme pierdute prin labirint.
Șoptesc :
-Floare albă, floare roșie, floare galbenă. Floare fermecată, floare de Primăvară.
Ecoul se întoarce împreună cu vocea îngerului de pază.
–Floare albă, floare roșie, floare galbenă. Floare fermecată, floare de Primăvară.
Ne așezăm amândoi pe băncuța de lemn din cerdac. Vom aștepta zâmbetul primelor flori de mălin. Și inimile noastre vor întineri.În curățenie și rugăciune. . .

Eduard Dorneanu
Mălini-16 Aprilie/2019

Fântâna Albă

1 Aprilie

Bat clopotele. Sunetul lor domolește apele de munte și aprinde lumânare curată în locurile unde la 1 aprilie/1941, frații noștri au murit rostind numele Domnului și al Țării. Acolo au căzut sub gloanțele rusești sau spintecați de cavaleria rusă : Ioan Belmega, Ioan Gaza, Mihai Țugui, Arcadie Plevan din satul Cupca și Vasile, Gheorghe și Cosma Opaiț, Gheorghe, Vasile și Cosma Tovarnițchi, Nicolae Corduban din Carapciu și Petre Jianu a lui Ion, Vasile și Petre Cimbru, Nicolae Drevariuc din Trestiana și Nicolae Halac a lui Simion, Ion Halac a lui Dumitru, Dumitru Halac a lui Grigore, Dumitru Opaiț a lui Mihai, Constantin Molnar din Iordănești și Dragoș Bostan, Constantin Sucevean, Titiana Lipăștean, Gheorghe Sidoreac din Suceveni și Zaharia Boiciu, Ana Feodoran a lui Simion, Gheorghe Feodoran a lui Gheorghe, Teodor Feodoran a lui Gheorghe, Maftei Gavriliuc, Ion Pătrăuceanu a lui Ilie, Ștefan Pavel a lui Petru, Rafila Pojoga din Pătrăuții de Jos și Constantin Ciucureanu, Arcadie Ursuleanu, Gheorghe Moțoc din Pătrăuții de Sus. Și alte mii de români din Bucovina ale căror nume eu nu le știu. Trupurile lor au fost ascunse în gropi comune, iar sângele martirilor au sfințit drumurile care duc la o frontieră pe care inima mea o socotește ca fiind una vremelnică.
Bat clopotele. Rugăciunea este mai fierbinte ca oricând. Frații noștri au ajuns la Dreapta Celui Veșnic Viu. Domnul i-a primit la masa Sa și la vremea cuvenită se va întoarce cu ei acasă, în România. Și iar se va ridica Neamul nostru, căci dragostea Domnului este fără de margini . . .

Eduard Dorneanu
Mălini-1 Aprilie