Malini

Știe cum a fost Copilăria și Tinerețea mea . . .

Noapte cu Lună Plină. Curăț o doniță veche, cred că are mai bine de o sută de ani. Nu pot să o abandonez într-un colț de magazie și nici să o fărâm și să o pun pe foc. Mi-a cunoscut asprimea palmelor. Mi-a auzit bătaia inimii. Știe cum a fost Copilăria și Tinerețea mea.
-Și te-a auzit râzând în nopțile cu Lună Plină, spune îngerul de pază.
-Da, m-a auzit, răspund încet.
Așez donița pe coama cerdacului. Îngerul de pază toarnă în ea apă încălzită de lacrimile unui flăcău tomnatic. E o noapte cu Lună Plină. Visele se îndeplinesc. Toate. Toate. . .

Eduard Dorneanu
Mălini-8 Octombrie

Vântul de Miazănoapte poartă către albastru șoapte mutilate și bucăți de suflet


Aș fi vrut să dau foc vegetației uscate adunate pe ogor, dar Vântul de Miazănoapte poartă către albastru șoapte mutilate și bucăți de suflet. Nu e timpul potrivit. Nu e ziua potrivită.
Înțep cu furca un măr ionatan pe jumătate putrezit. Vântul aleargă în jurul meu. Gata să aprindă un altfel de foc. Și o altă lumină . . .

Eduard Dorneanu
Mălini-21 Septembrie/2020

Unde se nasc apele sacre ale Bucovinei

Drumuri de noapte. M-am plimbat pe malurile apei Moldovei. Am ascultat șoaptele nopții și mi-am răcorit fruntea cu apa curată venită tocmai de la Obcina Feredeu , din apropierea vârfului Lucina. În copilărie , tata mă aducea aici, uneori. Eram copil de grădiniță, iar tata încă nu se îmbolnăvise rău de tot. Țin minte că într-o zi, mi-a arătat cum să fac rățuște pe oglinda apei. A ales pietre rotunde și m-a învățat acel joc voios al copilăriei. După un timp m-a întrebat:
-De unde crezi că vine apa asta, Eduard?
-Din inima unui înger copil, am răspuns.
Tata nu a râs de mine. Mi-a povestit cum străbate răul Moldova satele bucovinene, cum curge apoi până aproape de Roman unde se îmbrățișează cu Siretul. Evident, acasă am ajuns rupți de foame, iar mama, îmi amintesc de parcă a fost ieri, copsese pâine din făină de grâu nou, iar în bucătăria de vară mirosea și a borș de fasole. Am început să mănânc repede, de parcă trebuia să ajung și în alt loc în acea zi. Mama a râs și l-a întrebat pe tata:
-Măcar i-ai spus povestea Moldovei? Că pește nu ați prins, probabil că ați stat la povești ca de obicei.
-I-am spus , a zis tata. Ia spune, Eduard, de unde vine apa Moldovei.
-Din inima unui înger copil, am răspuns.
Părinții mei au tăcut pentru o clipă. Am auzit răsul Vântului de Miazănoapte , apoi îngerul de pază a închis poarta dinspre drum. M-am ridicat de la masă vesel și sătul. Eram un copil care știa unde se nasc apele sacre ale Bucovinei. Un copil fericit. . .
Drumuri de noapte. Fără de singurătate . În Lumina stelelor și sub curgerea sfântă a nopților de vară. În cel mai frumos loc din Univers. Acasă, la Mălini . . .

Eduard Dorneanu
Mălini-12 August/2020