7 63

GOTHIC 43

labirintul e plin de copiile infidele ale veronicăi franco
iminent
ioana îmi escortează gândurile
sentimental
evoluăm lent cu eleganţă atemporală
stârnind confuzie şi entuziasm speculativ

nu există orizont de timp
procesiunea privirilor vinovate separă pietrele funerare
de mângâierea cuvintelor lui pierre l’ermite

visele devin artefacte ale unei viziuni vulgare
ştiu
mai toate rănile accidentale sunt cusute cu litere ciclamen
e primul pas către apoteoză
şi singura şansă de a trece râul de foc
împreună.

EDUARD DORNEANU
Din volumul ,,SACRA EROTICA” – Editura Tracus Arte

Autor: Eduard Dorneanu
Editura : Tracus Arte
Anul : 2015
Număr pagini : 110
Redactor de carte : Teodor Dună
Imagine copertă : Mircia Dumitrescu

PALADIN


un desant de amintiri fracţionează dimineaţa
ad sinarum gentem retragerea tricoului cu numărul patruzeci şi cinci
iataganul ascuns sub stiva de lemne
incestul semantic declanşat de fiecare aliteraţie

hai lasă
îmi spune ioana
restul lumii empatizează cu femeile care scuipă cratime nichelate
da
lamentaţiile lor declanşează secvenţe seismice asemănătoare
cu vibraţia apelurilor nepreluate

arunc cana de ceai sub roţile unui tren de marfă
ioana se aşază în genunchi pe coji de cartofi şi ace de seringă
ce naiba faci
o întreb ca şi când aş degaja în tuşă
un cap de manechin asiatic sau un glob de cristal mincinos
ce naiba faci
ioana spune
îmi şerpuiesc durerea nu vezi
eduardule
paladinule.

EDUARD DORNEANU

Din volumul ,,SACRA EROTICA” – Editura Tracus Arte

Autor: Eduard Dorneanu
Editura : Tracus Arte
Anul : 2015
Număr pagini : 110
Redactor de carte : Teodor Dună
Imagine copertă : Mircia Dumitrescu

Gothic 44

te-ai întors din anatot
limitele câmpului morfic au atins albastrul
ce bine
automatismele chemării se disipează în delir indus
tu vrei
o stare definitivă exhaustivă
cicatrici
o linie murdară care deformează amintiri

te prefaci într-o rană deschisă către sahasrara
plângi
intru sub pleoapele tale şi caut pecetea nadirului
doare
lumina taie rădăcinile paradigmelor vii

te-ai întors
trupurile nostre se unesc pe pat de frunze însângerate
strigi
îmi cuprinzi cu buzele neliniştea
da
te-ai întors.

EDUARD DORNEANU

Din volumul ,,SACRA EROTICA”-Editura Tracus Arte

Autor: Eduard Dorneanu
Editura : Tracus Arte
Anul : 2015
Număr pagini : 110
Redactor de carte : Teodor Dună
Imagine copertă : Mircia Dumitrescu

Ziua Grănicerilor


Acum mai bine de trei decenii, Viața mi-a îmbrăcat Tinerețea în verde. Am devenit soldat în termen, grănicer, iar hainele noastre erau verzi, asemeni imașurilor bucovinene, la fel ca brațele mângâiate de Primăvară ale fraților pomi. Patru luni am fost instruit la U.M.02826 Carei, apoi am plecat pe frontieră la U.M. 02893 Urziceni-Sat. În perioada intrucției am învățat să folosesc aruncătorul de grenade, pistolul mitralieră, pușca mitralieră, pușca semiautomată cu lunetă, pistolul de semnalizare și mitraliera de companie. Îmi amintesc traseul de dimineață către câmpul de instrucție de lângă Pădurea Banu. Ieșeam din cazarmă încolonați, pluton după pluton, toate cele două companii. Un timp mergeam pe marginea șoselei, apoi restul drumului îl parcurgeam prin șanțurile de pe marginea drumului, încolonați în șir indian. Și la plecare și la sosire, cântam. Fața orașului se schimba, iar vocile tinere ale grănicerilor aduceau bucurie civililor care ne priveau cu admirație. Țin minte versurile, încă mai aud pașii cadențați ai camarazilor mei: ,,Avem o Țară, o datorie/o misiune de veacuri de împlinit/dușmanii Țării, și ei să știe/că suntem stâncă de granit/dușmanii Țării, și ei să știe/că suntem stâncă de granit”. După trecerea celor patru luni de instrucție am ajuns în frontieră. Eram deja călit, dar zilele și nopțile când rămâneam singur de pază m-au făcut cu adevărat puternic. Acolo am învățat că frica nu dispare oricâte rugăciuni ai spune și oricâte cruci ai așeza deasupra pielii și hainelor. În fața pericolului, religia și regulile oamenilor obișnuiți nu ajută , ci dimpotrivă sunt poveri care te pot pierde. Am mai învățat că nu poți trece prin furtuni doar purtând metafora pe buze și că mereu trebuie să ai inima tare și pumnul încordat pentru a lovi primul, întotdeauna, primul.
Viața de grănicer era aspră, dar luminoasă. Răsăritul m-a găsit de multe ori lângă fâșia de nisip care separă cele două țări. Acolo este un pod la capătul căruia o statuetă albă a lui Iisus privea către Valoy, satul maghiar ,,de dincolo”. Inima mea bătea mai tare când Vântul de Miazăzi venea să mângâie ținuturile românești, iar eu eram primul român pe care îl întâlnea. Mă simțeam cu adevărat special, eram cel care apăra Patria, primul dintre cei care era gata să își dea viața pentru a apăra fiecare palmă de pământ strămoșesc. Îmi sunt dragi acele locuri ,,de margine”: apa Crasnei, ogoarele roditoare, pădurile dar nici pe oamenii locului nu îi pot uita. Erau oameni educați, îmbrăcați frumos și mereu gata să dăruiască, mai ales de Sărbători, bucate și cuvinte alese, soldaților români. Îi amintesc bine locurile unde se efectua paza, la început individual, apoi în patrule de câte doi grăniceri: Post Controlul, aflat la câțiva kilometri de fabrica de ulei, cele trei foișoare, podul, locurile de pândă de lângă canalul antitanc, locurile ascunse din vie și de lângă apa Crasnei, aproape de Berveni. Acolo, eu și camarazii mei ne-am făcut datoria față de Țară într-un fel simplu și lipsit de ecou. Am fost soldații Țării și atât. Bărbați viteji și frumoși pe care Tinerețea i-a îmbrăcat în haine verzi și le-a cusut pe rever petlițe, tot verzi, evident. . .
Timpul a trecut. Adeseori mă visez grănicer, chiar și acum după ce a trecut atâta timp. Îmi amintesc cum cântam pe drumul către gară, imediat ce fuseserăm lăsați la vatră: ,,Soarele a răsărit/cântați cu noi că ne-am întâlnit/Cerul s-a înseninat/Cântați cu noi/ că de la moarte am scăpat”. Frumoasă a fost Tinerețea noastră. Și mândri au fost Grănicerii. Fala neînfricatei Armate Române. . .

Cu respect și recunoștință, Comandanților mei ( ofițeri/subofițeri),
Cu prietenie nesfârșită Camarazilor mei, grăniceri

Eduard Dorneanu
(fost) soldat în termen la U.M.02893 și U.M.02826

Mălini
24 iulie/2019

GOTHIC 45

da
vom închiria pentru o toamnă o cameră fără ferestre
în apropiere de el-hemel
nu este necesară adoraţia euharistică
poţi naşte hecatonchirii ţinând în palme capul meu

ritualul nu respectă hierofania
te strig mnemosyne şi îţi străpung cu o mie de ancore
apele

încă puţin
ioana cântă încet melodiile samhainului
apoi şopteşte
împreunează-ţi pleoapele
am început să curg.

EDUARD DORNEANU

Din volumul ,,SACRA EROTICA”- Editura Tracus Arte

Autor: Eduard Dorneanu
Editura : Tracus Arte
Anul : 2015
Număr pagini : 110
Redactor de carte : Teodor Dună
Imagine copertă : Mircia Dumitrescu