Bunica Maria

Mălini/anul 1964. În fotografie este Maria Dorneanu ( bunica dinspre tată ). La câteva zile după ce a fost fotografiată, bunica a plecat dincolo de albastru. Nu i-am cunoscut mângâierea, cântecul de leagăn sau alintul. Totuși, știu că acolo în Satul din Cer, bunica Maria se gândește și se roagă pentru mine neîncetat. Pentru că avem același sânge și purtăm numele de Dorneanu. Acum și mereu. Mereu . . .

Foto: Din arhiva familiei Dorneanu.

Amprentele iubirii

AUTOR: Eduard Dorneanu

ANUL APARIŢIEI: 2022

ISBN: 978-606-49-0676-2

NR. PAGINI: 96

FORMAT: 13X20

PREFAȚĂ: Carmen Ardelean

PICTURĂ COPERTĂ: Irinel Daniela Iacob

„Pendulând între simboluri ale celestului și ale teluricului, reunite prin infinitele forme ale iubirii, într-o călătorie cu numeroase meandre, spre nord, aparent reper spațial, în esență, simbol al interiorității, al cerebralității, Eduard Dorneanu consemnează cuminte, disciplinat, ca într-un jurnal intim, vizitele succesive în templul iubirii carnale, în catedrala trecutului, dominată de icoana mamei și de pravilele nescrise ale existenței bucolice, în fiordurile prieteniei nestinse nici de nemiloasa moarte prematură sau în găvanele fenomenologiei. Amprentele iubirii este o carte a ecourilor, a retrospectivelor conturate în tonuri grave, a tatuajelor invizibile care-l definesc pe scriitor, care-l conturează: o carte a postludiilor existenței.”, Din Prefață, Carmen Ardelean

„în zilele de iarnă

însingurarea este o armură care mă ajută

să devin invincibil

florile de gheață lipite de sticla geamurilor

sunt gata să înflorească

și apoi

se vor ascunde în valiza uitată a lui stauffenberg

doar eu va trebuie să dezleg

zilele de sânge și să le ocrotesc

de tăișul indicatorilor falși

fără a fi dezarmat de neliniștea strategilor alienați

și de colindele pentru care

plătim în neologisme și vin oțetit

copiii și spaimele altora […]”

Eduard Dorneanu s-a născut în satul Mălini (Suceava) la data de 1 octombrie 1968.Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.
OPERA: Proză: Jurnalul apelor purpurii (2011), Jurnal de nopţi şi dimineţi risipite (2011), Jurnal de primăvară mutilată (2011), 7,63 (2013)Mălini (2014), Departe de Troia (2016), Mălini, vol. II (2017), Mălini, vol III (2018), Mălini, vol IV (2020) poezii: Gothic (2011), Frăţia trandafirului rupt (2011), Jurământul Templierului (2011), Rugăciunea de piatră (2011), Neînţelese dimineţi (2011), Sacra Erotica (2015), Sublimare (2017), Poetica (2021) , Amprentele iubirii (2022) Antologii: Jurnalul apelor purpurii (2012).

REFERINŢE CRITICE (selectiv): Radu Voinescu, Carmen Ardelean, Iolanda Malamen, Valeria Manta Tăicuțu, Ruxandra Anton, Liviu Antonesei, Christian Crăciun, Ana Magdin, Dorina Șișu, Adi Secară, Stelian Țurlea.

Premii/Nominalizări

Premiul ,,Cartea Anului” acordat de Filiala Brașov a Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul ,,POETICA”
Premiul ,,Mihail Sebastian” acordat de revista brăileană ,,Poem Caffe’ pentru volumul ,,POETICA”.
Nominalizat la Premiul ,,Cartea Anului”-2021 de Uniunea Scriitorilor din România (Filiala Brașov) cu volumul ,,POETICA”
Nominalizat pentru ,,personalitatea anului’’ (secțiunea ,,Literatură’’) – zona Suceava în Campania ,,Oamenii Timpului’’-2015.

SCHIMB ENERGETIC

Ioana conduce o mașină găurită
Stai liniștită
Îi spun
Nu va afla nimeni că ne caută sufletele
Lumina ruginită

Trecem de podul moldovei
Ioana scoate dintr-o pungă murdară
Câteva pene albe și un revolver încărcat
Astea ne vor feri de efectele unui cutremur de
suprafață
Spune ea
Vom trece de pe un sens al iraționalului pe altul
Fără a suferi politraumatisme semantice
Suntem propriile noastre călăuze iubitule
Doar știi

Trecem și de rădășeni
Ne apropiem de oraș asemeni unor prădători
hiperactivi
Să vezi cum o să intru cu rabla asta direct în
clădirea
Oficiului poștal
Strigă furioasă ioana
Îmi leg centura de vanitate și strâng din dinți
Îmi plac femeile furioase
și clădirile din care nu poț ieși
în același timp cu femeia și zeița
iubită

Eduard Dorneanu
Din volumul ,,POETICA”-Editura Eikon

ACRIBIE

Se topește omătul din curte
E abia începutul lui februarie
Nu știu de ce albul a ajuns o icoană intermediară
Aș putea să fac cruce în fața ei după ce am băut
două pahare
De smoching bishop
Sau
Aș putea rosti o rugăciune curată urmată
De înjurături
Poate va ajuta un bebeluș anencefalic să nu sufere
Când herghelia de mustangi va trece prin fața lui
În căutarea unei femei care șuieră într-o scoică triton
Departe
Într-un loc unde târfele nu poartă ciorapi-plasă
Iar schimbul energetic se face la apus de mângâiere
Sub acoperiș de bancnote noi
Dincolo de soare-plecare
Departe

Culorile ofilite transformă gemetele ioanei în fragmente
Ale unor discuții informale
Chemările ei nu mai slăvesc suferința și așteptarea
Iată
Patul nostru e un biocâmp de unde putem exploata naivitatea
Ceremoniei de henna
Da
Putem subția talia sfinților care au trăit în cărți groase
Pline de urme de ruj
Ce bine Doamne
Viitorul nostru e asemeni unei pagini de gardă
Urmează ordalia
știi bine cât de mult ador
acest exercițiu demodat

Eduard Dorneanu
Din ,,POETICA”-Editura Eikon