Mălini-19 Aprilie/2018

Am pus în pământ barabulele și popușoii. În jurul meu totul e înflorit : în partea dinspre casă a ogorului, vișinii Marko și Sasha sunt plini de floare, pe hatul dinspre Școală, strălucește cireșul Ioana, iar la capătul dinspre miazăzi al ogorului, cireșul sălbatic Patterson e tot alb. Munca îmi pare ușoară. Rostesc încet numele fraților pomi. Toți poartă numele unor oameni care nu au trecut hotarul tinereții. Domnul i-a primit dincolo de albastru și chiar dacă multora dintre ei, nimeni nu le știe mormintele, sunt sigur că ei au găsit fericirea lângă Cel Veșnic Viu. Numele fraților pomi sunt la fel de vii precum bătăile de inimă ale noilor născuți. Dincolo de albastru, prietenii mei din tinerețe, rostesc și ei, nume dragi mie, numele Dornenilor, trăitori cândva în locul unde eu lucrez pământul și scriu cărți despre cel mai frumos loc din Univers. Aud numele atât de dragi mie și nu mai simt oboseala.
Mâine voi scrie un nou capitol din ,,Mălini”, iar cuvintele mele vor aduce în paginile cărții, ecoul celor care au cunoscut doar Tinerețea, zbuciumul brazdei de pământ și cântecul cald al Vântului de Miazăzi. Și voi fi iarăși. cu adevărat Fericit. . .

Eduard Dorneanu
Mălini-19 Aprilie/2018