Mălini-13 octombrie/2016

Cumplit de frig. Probabil că la noapte, temperatura va scădea semnificativ. Ploaia s-a oprit, dar norii întunecați nu au plecat de pe cerul satului meu. Butoiul de plastic s-a umplut cu apă scursă din streșină.
-Să grebli frunzele, spune mama. Mâine e sărbătoare.
Nu răspund. Mă spăl pe mâini cu apă de ploaie și mă gândesc dacă ar fi fain să merg în Pădurea Prisos, imediat după ce ziua se preface în umbră. Ador plimbările nocturne.
-Bine, mă duc acum în livadă să greblu frunzele nucului.
-De ce?, întreabă mama.
-Nu e bine?
-Nu. Du-te și strânge frunzele din drum, alea căzute din tei. Pe cele din livadă le poți strânge oricând. Mâine e sărbătoare. Nu mai auzi ce spun?
Ies pe zoană și încep să greblu frunzele galbene. Pe șosea trec faetoane și oameni încruntați. Fluier refrenul unei melodii doom. Cu gândul la Pădurea Prisos și la noaptea care va veni. . .
Eduard Dorneanu
Mălini-13 octombrie/2016