DEPARTE DE TROIA (ziua 24)

14017867_10208526313127607_992506652_n

E seara sfântă.Strămoșii mei aprind pe cer stelele.Dumnezeu plânge de bucurie cu fața în palme.Îngerii cântă atât de frumos încât pietrele de hotar crapă în mii de fragmente.Asemenea magilor din vechime,și noi căutăm pe fiul Domnului.Noi suntem săraci,nu avem ce să îi dăruim.Suntem altarele Lui vii și rătăcim prin lume în căutarea unui ideal niciodată uitat.Îngerii cântă tot mai tare.Printre ei se strecoară și camarazii mei morți în bătălii din care nimeni nu a ieșit învingător.Aud tot mai clar vocile lui Andrew,Pierre,Justin,Darko și ale celorlalți căzuți în numele marelui ideal.Cântă frumos camarazii mei.Stelele plâng cu lacrimi de lumină.Cântă frumos camarazii mei.Dumnezeu plânge și El cu fața în palme.

Stăm drepți privind către preotul nebun care ne citește din Biblie.Văzuți de departe părem o pădure vie înveșmântată în alb.Astăzi purtăm mantia frăției, iar în fața fiecăruia dintre noi stă înfiptă sabia sa.Căpitanul trece printre noi și ne strânge mâinile.Fața lui e tristă,albă și îmbătrânită.Primim ordinul de rugăciune,acel ordin ce se execută doar în momente de grație:de Crăciun,de Paște și încă de câteva ori.Ne lăsăm un genunchi în pământ și ne rugăm cu ochii țintă la garda sabiei.Camarazii din cer cântă tot mai tare.Cuvintele noastre se unesc cu melodia lor și ridică slavă Fiului.Copiii cărora ieri le-am dăruit pâine și ciocolată au apărut de undeva din noapte și s-au asezat lângă noi.Imaginea e tulburătoare:bărbați înveșmântați în alb aflați în plină rugăciune, iar lângă ei copii negri privindu-i cu admirație.Lângă mine au poposit doi dintre copii:unul dintre ei s-a așezat în dreapta mea, celalalt în stânga.Nu m-am oprit din rugăciune, iar copiii m-au îmbrățișat și au rămas așa strânși legați de trupul meu ca într-un ritual mistic nemaivăzut.

E seara sfântă.Strămoșii mei au aprins pe cer stelele.Sunt toți Dornenii acolo în ceruri.Stau alături de camarazii căzuți în bătăliile fără învingători și de îngeri.Le aud vocile tot mai clar.Stele plâng cu lacrimi de lumină.Cântă frumos camarazii mei.Cântă frumos Dornenii mei.Cântă frumos inima mea.La sud de capătul lumii…slavă dând Fiului.

EDUARD DORNEANU

DIN VOLUMUL ,,DEPARTE DE TROIA”- EDITURA EIKON