Cum șchioapătă umbra unui simbol

Că italienii știu să iubească, nu mă îndoiesc. Cât de mult își iubesc simbolurile, am văzut ieri, la meciul Juventus-Tottenham. Juve are, poate, cel mai frumos joc de echipă din lume, iar echipa care a înfruntat aseară Tottenham este, cu o excepție, ideală. Și totuși, după un început fantastic, Juventus s-a prăbușit. Explicația este simplă: portarul în vârstă de 40 ani al echipei a greșit în mod repetat și asta a dus la primirea a două goluri care puteau fi ușor evitate dacă poarta lui Juve ar fi fost apărată de un alt portar . Oricât de valoros o fi fost cândva portarul lui Juve, nu știu dacă o echipă merită să fie eliminată din Liga Campionilor și să piardă sume importante de bani doar pentru că un antrenor nu vrea să înlocuiască un portar celebru, ajuns la o anumită vârstă, cu un portar mult mai tânăr, lacom de afirmare. Imaginați-vă că portarul lui Juve ar juca la Bologna, Pisa ori Como. În fiecare meci ar primi o căruță de goluri, garantez asta. Nu portarul lui Juve apără echipa ci echipa îl apără pe portar și îl menține pe teren deși ar fi trebuit să se retragă de mult timp din lumea mare a fotbalului. Această îndârjire va duce inevitabil la eliminarea prematură a lui Juventus din Liga Campionilor și la pierderea campionatului intern unde Napoli are cele mai mari șanse la câștigarea titlului. E ciudat cum o mare echipă suferă pentru ca un simbol să fie menținut artificial în teren, meci de meci.
Meciul de aseară m-a întristat. Aș fi vrut să văd cum luptă Juve împotriva lui Tottenham de la egal la egal, dar, din păcate, am văzut cum șchioapătă umbra unui simbol. Și am fost trist . . .

Eduard Dorneanu
Mălini-14 Februarie/2018