Gând

A venit toamna la Mălini. Am ars vegetația uscată, cosită de pe rândurile de barabule. Fumul mi-a intrat în plete, iar eu am sărit peste foc ca în copilărie când nimic nu era mai fain ca barabulele coapte în jar și miezul de nucă fără pieliță. A venit toamna la Mălini. Miroase a vegetație arsă. Roadele grădinii mele sunt puține, dar Domnul m-a ajutat să îmi păstrez sufletul întreg. Pot iubi, pot visa, pot râde la fel ca în copilărie. La fel ca în tinerețe. Și asta, pentru mine, înseamnă… Citeste continuarea →