NATALIA

Natalia seamănă foarte bine cu Maria Magdalena. are aceiaşi ochi expresivi, palmele mici. respiră des, ca un personal rătăcit în depoul capitalei. când urc cu ea în camerele ieftine de hotel provincial, mă întreb dacă nu e un sacrilegiu să o văd plutind între cer şi palmele mele. duminica trecută, m-a rugat să merg cu ea la biserică. am crezut că glumeşte sau că e în acea perioadă a vieţii când bigotismul o ajută să treacă peste monotonie. vii? – mă întreabă supărată- sau îţi desenez pe pereţi desene obscene… Citeste continuarea →

DEPARTE DE TROIA (ziua 2)

Soarele dimineţii citeşte scrisorile de dragoste ale sinucigaşilor. În tăcerea minciunii, cuvintele celor deja morţi deschid porţi, aruncă în cenuşă simboluri decadente, sacrifică tinereţea celor care se pot ridica în picioare. Pare absurd, dar tristeţea e mult mai frumoasă la începutul unei astfel de zile, e pură şi poate fi mângâiată cu lama cuţitele curbate, spălate în sânge de centaur disperat. Convoiul nostru se târâie pe un drum prăfuit,suntem obosiţi,pierduţi între nesomn şi speranţă. Raniţele care şi aşa sunt foarte grele apasă mult mai greu fiind încărcate suplimentar cu lucruri… Citeste continuarea →

DEPARTE DE TROIA(prima zi)

Portul în care am debarcat era părăsit de viaţă, doar pietrele muşcau din tălpile noastre în amintirea durerii care ne lega de un mit neînţeles. Soarele ne-a salutat cu câteva raze otrăvite, apoi s-a ascuns printre norii unui cer blestemat. Am râs mulţumit de puterea nouă a sângelui nostru şi am păşit pe insula purpurie alături de camarazii mei obosiţi. În piaţă, tarabele goale erau înşirate una lângă alta formând o înşiruire tristă şi grea. Fără oameni, pieţele sunt ciudate, te simţi ca şi cum cineva te pândeşte din spatele… Citeste continuarea →

MĂLINI -VOLUMUL 1 -CAPITOLUL 41

Întunericul a venit pe hatul dinspre bătrâna Ema. Popuşoii au dat de veste fraţilor pomi, iar aceştia au acoperit cu frunzele lor trupurile calde ale păsărilor. Îi privesc zâmbind şi le rostesc numele încet ca un descântec de noapte: regina Tuia, Oblio-mărul pădureţ, nucul Sybil, Ioana-mărul ionatan, prunul Klompe, vişinul Morgothia, Ioana-cireşul de pe hat, vişinul Kim,Helga-mărul de pe hat, etc. Oricât de încet le-aş rosti numele, fraţii pomi mă aud. Din livadă, dinspre gard, din curte, pomii îmi strigă şi ei numele, nu doar numele mic cum ar face-o… Citeste continuarea →